Cu victoriile din ultimele două etape, constănțenii au ajuns la sfârșitul turului între primele șase clasate, statut pe care îl vor pierde doar în cazul unei victorii a Rapidului cu Academica Clinceni.
Petre Grigoraș le ține pumnii „rechinilor”, readuși în prim plan după fuziunea cu Viitorul.
„Sincer, era singura șansă să facă o unificare cu Viitorul, pentru că în caz contrar echipa ar fi ajuns la sapă de lemn. A fost o încercare timidă atunci când fanii au readus la viață clubul, au promovat din Liga 3 și am reușit să o menținem în eșalonul secund. Anul trecut au fost la un pas de play-off, dar problemele financiare au dus gruparea aproape de faliment.
CITEȘTE ȘI –>> MOMENT GREU! ŞI-A ANUNŢAT RETRAGEREA DIN SPORT DUPĂ CE A SUFERIT O COMOŢIE CEREBRALĂ
Gică Hagi este un perfecționist. Iar Farul este acum o echipă care se bate la play-off și la cupele europene, șansele să devină din nou o forță a campionatului sunt mari. Farul se identifică cu stadionul din Constanța, suporterilor le este greu să meargă la Ovidiu pentru că este mai departe. Sunt convins că dacă se va face un stadion nou în oraș la meciurile de acasă nu vor juca cu mai puțin de 10.000 de spectatori în tribune”, a fost poziția lui Petre Grigoraș, în exclusivitate pentru realitateasportiva.net.
De numele lui Petre Grigoraș se leagă cele mai importante rezultate ale Farului de după Revoluție. Locul 5, ocupat în stagiunea 2004-2005, în care marinarii au disputat și finala Cupei României, pierdută în fața celor de la Dinamo. Tehnicianul de 56 de ani a avut 3 mandate pe banca alb-albaștrilor, ultimul încheiat în vara lui 2019, atunci când Farul a evitat retrogradarea în Liga 3 la primul sezon după revenirea în al doilea eșalon. Ca jucător, Petre Grigoraș a îmbrăcat tricoul formației de pe litoral în trei perioade, reușind 40 de goluri în 145 de jocuri disputate. Acesta și-a încheiat cariera de jucător la Farul în 1999 și a început-o pe cea de antrenor tot la constănțeni un an mai târziu.
CITEȘTE ȘI –>> EXCLUSIV | MESAJUL TRANSMIS DUPĂ CONCEDIEREA LUI FLAVIUS STOICAN: „ÎMI PARE RĂU PENTRU EL, DAR NU E UNICAT”
