Lacrimi de apreciere eternă pentru Ivan Patzaichin: „Cel mai mare din istoria sportivă a României”

Decesul lui Ivan Patzaichin a declanșat o val imens de tristețe peste practicanți, foști practicanți și iubitori ai sportului românesc.
Marele campion s-a stins din viață la 71 de ani, după ce în ultimele luni era internat la spitalul Elias din București. Suferea de o boală incurabilă, iar starea sa se agravase.
Cornel Dinu, vechi prieten și coleg cu Ivan Patzaichin, a scris un editorial-manifest adresat marelui campion al sportului pe apă. Cei doi s-au cunoscut în vremea în care activau în cadrul Clubului Sportiv Dinamo.
”Ivan Patzaichin era un monument de bun simț. Sigur că i-am spus de la bun început că pentru el în mod deosebit ușa și telefonul meu îi sunt deschise absolut oricând. Nu mi-a călcat biroul decât după ce se anunța…
‘Domnul Patzaichin ar vrea să-l primiți…’, îmi spunea secretara Daniela Iliescu. Mă ridicam, îi deschideam ușa și odată intrat îl „certam”: ‘Bine, mă Ivane, și-am mai spus, nu-i nevoie să te anunți, vii și intri oricum, la orice oră, pentru tine sunt oricând aici și fac totul ca să te ajut’.
Și Ivan spunea molcom, el, uriașul canotajului românesc, statuia de la poarta lui Dinamo: ‘Nu pot, domnule președinte, acolo, între smârcuri, unde am alunecat cu lotca prima dată, am fost învățat să respect ierarhiile’.
Și gândiți-vă: el, Ivan Patzaichin, imensul campion, după mine cel mai mare din istoria sportivă a României, avea un teribil comportament educațional și dintr-un instinct pornit din gene milenare de a simți, de a ști ce înseamnă și cum se întreține respectul.
CITEȘTE ȘI –>> RECUNOAȘTERE PROFUNDĂ ÎNTRE LEGENDE! HAGI ȘI POPESCU, DUPĂ DECESUL LUI PATZAICHIN: „RĂMAS BUN, AMIRALE!”
Și ce familie frumoasă avea Ivan! Și va mai avea acolo, în Raiul în care sigur a ajuns, să plimbe sfinții cu barca…
Gândiți-vă numai că după atâția ani, aducând atâtea medalii, ca ofițer al Ministerului de Interne, Ivan Patzaichin avea o pensie de vreo 2.700 de lei! Nu s-a plâns niciodată, chiar dacă niște colege de-ale lui, într-un fel și de performanțe în schifuri, dar incomparabile ca vechime, se lăfăie cu 13-14 mii pe lună…
Puțini au știut că Ivan Patzaichin suferă incurabil de câteva luni, la Spitalul „Elias”. Prințul Bogdan Cuza s-a oferit să-l ducă în America, să mai stea încă printre noi… Ivan a refuzat, n-a spus nimănui, în afara câtorva foarte apropiați ai săi, prin ce trece…
Ai fost un om teribil de puternic, caracterizat de discreție, blândețe, înțelegere și ajutor pentru aproapele tău. Ivane, nu te pot vedea în lemnul în care ai fost așezat acum. Rămâi și pentru mine, ca pentru toți românii, Amiral în Barca Amiral a canotajului românesc, a sportului românesc”, a scris Cornel Dinu, în Fanatik.