Nimic nu mi se pare mai amuzant și lipsit de sens decât dezbaterea legată de golul care ar fi dus România în urna a treia valorică la tragerea la sorți a preliminariilor pentru EURO 2020.
Au trecut două zile de la meciul cu Muntenegru, dar subiectul principal a rămas golul. Golul de care Contra și jucătorii săi au știut sau nu au știut. De parcă ar conta la ceva. Dacă scoatem din calcul meciurile cu modesta Lituania, România a înscris trei goluri în patru meciuri cu Serbia și Muntenegru. Două la Belgrad, unul la Podgorica. În 360 de minute de joc, am marcat un gol din penalty, unul după un corner și unul după o greșeală uriașă de portar! Dar dacă am fi știut că mai trebuie unul?! Cum s-ar fi transformat Țucudean în Lewandowski și Chipciu în Robben! Doar că n-au știut! Sau au știut, cum susține FRF, dar n-au putut. Ce contează!?
În al doilea rând, pentru o echipă care își propune, nu se știe pe ce bază, calificarea, diferența dintre urna a treia și a patra nu ar trebui să conteze. În fond, se califică primele două echipe din grupă! Ca să ajungă la EURO, tricolorii trebuie să lase în urmă o echipă din primele două urne valorice, adică să își depășească propria condiție.
Altfel, ne mândrim că am încheiat anul fără înfrângere, dar avem șapte remize din zece meciuri. Săriți cu poreclele, Mister X este luată! Am fost și am rămas campionii meciurilor care nu contează. În ultimii doi ani am făcut spectacol cu Chile în zece oameni (amical), am plecat neînvinși de la Copenhaga (meci fără miză) și am învins marele Muntenegru la Podgorica. Dar ne mai trebuia un gol!
Rămânem acolo unde ne-a așezat UEFA. În Divizia C a fotbalului european, fără emoții la retrogradare, dar și incapabili de promovare. Da, dacă am fi știut că ne mai trebuie un gol, sigur l-am fi înscris! Și am fi ajuns în urna a treia la tragerea la sorți. Adică tot în lumea a treia, dar pe un loc ceva mai în față...
Urmărește știrile Realitatea Sportivă și pe Google News
