Cupa Mondială din 2026: Căldura extremă reprezintă o amenințare din ce în ce mai mare pentru competiție, potrivit unui raport

Cupa Mondială din 2026 ar putea fi ultima din America de Nord fără o adaptare urgentă la schimbările climatice, potrivit unui nou studiu care evidențiază amenințările meteorologice extreme, relatează Reuters.

Raportul „Pitches in Peril” (Terenuri în pericol) arată că 10 dintre cele 16 stadioane sunt expuse unui risc foarte ridicat de a se confrunta cu condiții de stres termic extrem.

Până în 2050, aproape 90% dintre stadioanele gazdă din America de Nord vor necesita adaptare la căldura extremă, în timp ce o treime se vor confrunta cu o cerere de apă egală sau mai mare decât oferta.

Raportul a evidențiat, de asemenea, riscurile pentru locurile de desfășurare ale Cupei Mondiale din 2030 și 2034 și a examinat impactul încălzirii climatice asupra terenurilor de fotbal de bază folosite odinioară de 18 jucători iconici.

„Ca spaniol, nu pot ignora criza climatică”, a declarat Juan Mata, câștigător al Cupei Mondiale din Spania, referindu-se la inundațiile devastatoare din Valencia de anul trecut. "Fotbalul a unit întotdeauna oamenii, dar acum ne reamintește și ce avem de pierdut.”

Cupa Mondială a Cluburilor din acest an, desfășurată în Statele Unite, a oferit o imagine îngrijorătoare, condițiile fiind descrise de jucători ca fiind imposibile.

Turneul a fost marcat de căldură extremă și furtuni, care au obligat forul mondial al fotbalului, FIFA, să adapteze protocoalele, adăugând pauze pentru răcorire și hidratare, bănci umbrite și ventilatoare.

Conform raportului, 14 dintre cele 16 stadioane ale Cupei Mondiale din SUA, Canada și Mexic au depășit pragurile de siguranță în 2025 pentru cel puțin trei pericole climatice majore: căldură extremă, precipitații care fac imposibilă desfășurarea jocurilor și inundații.

Treisprezece dintre acestea înregistrează deja cel puțin o zi în fiecare vară în care se depășește pragul FIFA pentru pauze de hidratare de 32 °C Wet-Bulb Globe Temperature (WGBT) - un indice recunoscut la nivel internațional utilizat pentru a măsura stresul termic uman în lumina directă a soarelui.

Temperaturile din Atlanta, Dallas, Houston, Kansas City, Miami și Monterrey au depășit această valoare timp de două luni sau mai mult.

Zece orașe experimentează cel puțin o zi în fiecare vară cu un WBGT de 35 de grade - identificat de oamenii de știință climatologi ca fiind limita adaptabilității umane la căldura extremă, Dallas (31 de zile) și Houston (51) fiind cele mai afectate.

În timp ce stadioanele din Dallas și Houston vor atenua căldura cu ajutorul acoperișurilor, riscurile climatice se extind dincolo de locurile de elită.

Raportul arată că stadionul din Egipt pe care joacă acasă Mo Salah ar putea fi imposibil de utilizat timp de mai mult de o lună pe an din cauza căldurii, în timp ce terenul de fotbal din copilărie al căpitanului echipei Nigeriei, William Troost-Ekong, ar putea înregistra 338 de zile de căldură extremă până în 2050.

„Pe măsură ce avansăm în deceniu, riscurile vor continua să crească, dacă nu luăm măsuri drastice, cum ar fi mutarea competițiilor în lunile de iarnă sau în regiuni mai răcoroase”, a declarat Piers Forster, directorul Priestley Centre for Climate Futures din Leeds.

Raportul de 96 de pagini îndeamnă industria fotbalului să se angajeze să atingă zero emisii nete până în 2040 și să publice planuri credibile de decarbonizare, precum și să solicite organizatorilor turneelor să creeze fonduri de adaptare.

De asemenea, 91% dintre cei 3.600 de fani chestionați în cele trei țări gazdă doresc ca Cupa Mondială din 2026 să fie un model de sustenabilitate.