Ladislau Boloni, scrisoare CUTREMURĂTOARE despre Ilie Balaci!

Fostul internațional Ilie Balaci a murit, duminică, la Craiova, la vârsta de 62 de ani, aparent în urma unui accident vascular cerebral sau al unui infarct.

Vestea șocantă i-a luat prin surprindere pe toți iubitorii de fotbal din România. Ieri, mesajele de condoleanțe au curs valuri, atât pe rețelele de socializare cât și prin intervențiile telefonice, în direct, la televiziunile din România.

După ce ieri, personalități importante din fotbalul românesc ca Gheorghe Hagi, Gică Popescu, Dumitru Dragomir, Alexandru Boc, Emil Săndoi, Ciprian Marica, Mircea Lucescu, Nicolae Ungureanu, Mihai Stoica, Marcel Pușcaș sau Sorin Cârțu au deplâns moartea celebrului Ilie Balaci, a venit rândul unui alt nume mare al fotbalului autohton să își arate dezamăgirea și tristețea în cazul tragediei ce a lovit familia fostului component al Craiovei Maxima.

Citește și VIDEO | Anchetă de amploare după moartea lui ILIE BALACI! Care sunt suspiciunile

Ladislau Boloni, fostul mare internațional român, actualmente tehnicianul formației belgiene Antwerp a primit terbila veste prin e-mail. Fost coleg de cameră la echipa națională cu Balaci, Boloni a ținut să-i aducă un ultim omagiu bunului său prieten.

Loți a transmis opiniei publice din România o scrisoare emoționantă despre cel care a fost supranumit ”Minunea Blondă” a fotbalului românesc:

"E vineri seară și mă plimb într-un parc din Anvers. Copaci seculari mi-au întins pe cărare un covor auriu.

-Păi, da, trece vremea, dar de ce sunt așa nostalgic? Suntem de abia în octombrie, și, oricum, mâine e sâmbătă și am meci. Asta e ce contează!

Îmi alungam eu gândul un pic amărui legat de timpul care, chiar dacă agale, trece implacabil. Tocmai dădeam să intru în casă, când printre coroanele copacilor am zărit o stea căzătoare ce brăzda tăcută cerul. Gonea strălucitoare lăsând în urma ei o coamă blondă. O găseam frumoasă, dar și foarte, foarte tristă. Și de neînțeles.

-De ce trebuie să dispară o stea? O fi vreun semn? Are vreo legătură cu meciul? Prezice ceva bun sau rău?

Mi-am amintit de coada incandescentă a stelei și înainte de meci. De altfel, am câștigat și chiar dacă am adormit târziu, am dormit bine. Dimineața, computerul mă anunță că am primit un mesaj. Arunc o privire. Un amic din Târgu Mureș. Sigur mă felicită pentru victorie. Cum a făcut-o deja de atâtea ori. Într-un cuvânt: „Felicitări!”. Acum, însă, mesajul a fost ceva mai lung și cumplit: „A murit Ilie Balaci. Dumnezeu să-l odihnească!

-Ți s-a întâmplat ceva?, m-a întrebat soția. N-am răspuns, doar i-am arătat mesajul.

-Vai, Doamne!, a spus încremenită.

Îmi sună mobilul. Pe ecran, numele unui jurnalist. Apoi, al altuia. Apoi, o televiziune și încă o televiziune. Cel mai bine aș azvârli telefonul pe fereastră. Nu le răspund, doar stau tăcut în fața calculatorului. Știu ce vor să întrebe și ce vor să publice. Dar ce le-aș putea spune într-un astfel de moment? Că mă doare? Că a fost mare? Că mi-a fost prieten? Că...? Tac.

Tastez încet la computer răspunsul la mesajul primit de la Târgu Mureș:

-Ilie n-a murit! Stelele nu dispar, doar gonesc mai departe pe cer".