Răzvan Burleanu vrea o măsură care să revoluționeze Liga 1: "Valoarea cheltuielilor depășește valoarea drepturilor TV"

Președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat, marți, că reținerea unor sume din drepturile TV care să asigure plata salariilor jucătorilor nu este o soluție pentru ca situațiile în care cluburile nu își pot plăti fotbaliștii să fie evitate.

Forul condus de Burleanu vrea introducerea unui plafon salarial în Liga I, ca un procent din total venituri.

"E o idee bună pe ansamblu (n.r. - reținerea unor sume din drepturi), pe fond, care ar trebui să reprezinte doar un instrument pentru garanatarea desfășurării activității unui club de Liga I, dar nicidecum o asemenea măsură nu poate reprezenta o soluție unică, salvatoare pentru situația financiară la nvelul Ligii I.

Dacă mergem în această direcție, este nevoie de un acord al cluburulor de Liga I în Adunarea Generală a LPF și nicidecum o intervenție în manulaul de licențiere. Veniturile din drepturile TV nu acoperă astăzi cheltuielile salariale pentru cluburile din Liga I.

Dacă facem o analiză 2018-2020, cumulat, drepturile TV au reprezentat în medie 40 la sută din totalul veniturilor operaționale la nivelul cluburilor. La unele cluburi au fost chiar 60-70 la sută, dar vorbim ca medie. În aceeași perioadă, media cheltuielilor cu personalul a fost de 2,2 ori mai mare decât valoarea drepturilor TV.

Citește și VIDEO | Ce măsură vrea să adopte Burleanu, pentru a se evita problemele de la Gaz Metan: „Salariile sunt prea mari”

Astfel, dacă s-ar reține toate drepturile TV nu ar acoperi nici măcar 50 la sută din cheltuielile salariale. Când ne referim la personal, trebuie să luăm în calcul nu numai jucătorii, ci staff-ul medical, antrenori, inclusiv staff-ul pe care îl regăsim la academii și așa mai departe. La nivelul cluburilor din Liga I și Liga a II-a, angajații cu veniturile cele mai mici sunt ultimii care își primesc banii când apare o situație de criză.

Acestea sunt grupurile cele mai vulnerabile pe care le avem în fotbal și cele mai expuse din punct de vedere financiar. Orice soluție care merge în zona asta de garantare a activității la nivelul unui eșalon fotbalistic trebuie să fie echitabil pentru tot ecosistemul și să țină cont de toate specifictățile.

Avem cheltuieli cu alți creditori în valoare de aproximativ 28 de milioane de euro în medie, mai mult decât valoarea drepturilor TV în fiecare an la nivelul Ligii I. Dacă vrei să-ți garantezi activitatea, trebuie să iei în calcul și acest lucru. Când ne referim la această cheltuială cu caracter operațional înțelegem aici închirierea stadionului, transport, cazare, masă, echipament sportiv.

Valoarea acestor cheltuieli depășește valoarea drepturilor TV. În plus, nu ai niciodată garanția încasării drepturilor TV la termen, chiar dacă deținătorii drepturilor TV fac eforturi foarte mari. Un alt element important, când iei decizia de a bloca o anumită garanție scade implicit credibilitatea cluburilor pe piața bancară dacă avem cluburi care doresc să se împrumute. Odată ce ai stabilit această metodă este mult mai dificil să absorbi bani din mediul bacar sau de la alți creditori.

Problema pe care o avem la nivelul Ligii I este că pentru unele cluburi salariile sunt mult, mult prea mari decât nivelul de finanțare și nu se pot acoperi din activitatea curentă. Prin urmare, orice decizii de intervenție care vor avea loc în acest an cu impact din primăvara anului viitor duce și la următoarea realitate: multe dintre cluburi trebuie să-și reducă fondul de salarii sau să găsească surse de venit din piață. Obiectivul de la care plecăm în acest proces de consultare este să oprim cursa promisiunilor neonorate atunci când vine vorba de salalrii la nivelul Ligii I.

Foto: Profimedia Images

Citește și VIDEO | Răzvan Burleanu vrea să rămână la conducerea FRF și după 2026: „Va trebui să stăm de vorbă”

Aici e problema. Pană în vară vrem să epuizăm aceste întâlniri, dacă ni se va solicita sprijinul de către LPF și de către cluburile din Liga I. Zona în care vrem să intervenim este la modificarea regulamentului de licențiere, plecând de la experiența pe care o avem cu sistemul actual de licențiere, dublat de acest sistem de monitorizare.

Astfel, dorim să creștem perioada de monitorizare financiară și să renunțăm la anumite termene de grație cu care lucrăm. O altă intervenție este să monitorizăm bugetul planificat versus cel realizat. Fiecare club va trebui să depună bugetul cu toate sursele de finanțare și în același timp vom avea acest control de două ori pe an în ceea ce privește realizarea acestui buget și penalizări, care pot fi puncte sau de ordin finaciar. O altă direcție pe care o luăm în calcul este introducerea unui plafon salarial ca un procent din total venituri pentru cheltuielile salariale. Mai putem să încurajăm cluburile să dea un credit mult mai mare jucătorilor tineri.

Credem că transferurile de jucători tineri pot reprezenta noi surse de venit pentru cluburi. În fotbalul european, 55 la sută din valoarea transferurilor a venit ca urmare a transferurilor jucătorilor sub 23 de ani. Pe noi, media ultimilor zece ani ne plasează la 47 la sută", a declarat Burleanu, într-o conferință de presă.

Academica Clinceni și Gaz Metan Mediaș se confruntă cu mari probleme financiare.

Citește și Burleanu nu-și asumă eșecurile naționalei: „În spatele unor calificări se pot ascunde fapte de corupție”