Clubul lui Adrian Mititelu cere o nouă reglementare fiscală pentru fotbal. Măsurile propuse

FCU 1948 Craiova, clubul lui Adrian Mititelu, îi adresează premierului Ilie Bolojan o scrisoare deschisă prin care cere o nouă reglementare fiscală pentru fotbal. Clubul este de părere că actuala legislație fiscală din România încurajează nu dezvoltarea fotbalului românesc, ci exportarea resurselor financiare în rândul persoanelor care provin, în mare parte din afara României.

Dacă cu adevărat statul, prin Guvernul României, vrea să ajute fotbalul profesionist, acesta trebuie să adopte de urgență unele măsuri, printre care s-ar număra și impozitul de 80% pentru “ce trece de 10.000 de euro”, FCU Craiova subliniind că prin actuala legislație cluburile au atras jucători din afară țării cu salarii foarte mari în raport cu veniturile pe care le produce un club în România.

De asemenea, FCU Craiova vrea interzicerea, începând cu anul 2026, a oricărei sume provenite din bani publici (orașe, municipii, consilii județene) către cluburile profesioniste din Superliga și Liga a II-a.

În plus, clubul oltean cere reorganizarea federațiilor sportive naționale pe criterii de transparență, echidistanță, competență, neapartenența politică, precum și limitarea mandatelor organelor de conducere a acestor entități.

“Prin adoptarea acestor măsuri stringente s-ar pune bazele unui restart al fotbalului profesionist prin care va fi stimulată libera concurență, accentul pe dezvoltarea tinerilor români și resurse de cca. 150 milioane de euro pe an la bugetul național care, ulterior, vor putea fi folosite în construcția de stadioane, baze sportive, etc”, adaugă FCU Craiova.

Scrisoarea deschisă a clubului din Craiova:

“Domnule Prim-ministru,

Având în vedere măsurile de reformă economice, inițiate de guvernul pe care îl conduceți, vă solicităm următoarele:

Fotbalul profesionist din România are stringentă nevoie de o nouă reglementare fiscală, bazată pe principiul echității, proporționalității și al loialității, în raport cu interesele mișcării sportive din România, dar și cu interesele statului din această perioadă grea din punct de vedere economic.

Actuală reglementare fiscală din România este una inadecvată, inechitabilă și total antieuropeană.

Deși, la momentul adoptării legislației, în anul 2017, normele păreau că vor aduce un plus fotbalului românesc, din contră, efectul a fost exact invers. Marea majoritate a cluburilor profesioniste de fotbal din România sunt ultra dependente de banii publici pentru a supraviețui. Legile concurenței sunt încălcate în mod grosolan, iar activitatea fotbalistică este la mare distanță de nivelul mediu european.

Anual, din bugetele județelor, municipiilor și orașelor din România ajung în fotbalul profesionist/semiprofesionist aproximativ 80 de milioane de euro. Fără acești bani, așa cum spuneam, marea majoritate a cluburilor ar fi în colaps. Acest lucru se datorează faptului că, prin aceste sume finanțate de stat, s-a menținut un nivel incorect de cheltuieli cu salariile, deși competiția sportivă este, în general, una slabă, nivelul salarial este unul uriaș în raport cu economia României și cu venitul mediu pe cap de locuitor.

Acest lucru a fost posibil datorită faptului că statul român, prin reglementarea din 2017, a creat premisele ridicării artificiale a unui nivel salarial foarte mare, în sensul că, impozitele fiind foarte mici, cluburile au atras jucători din afară țării cu salarii foarte mari în raport cu veniturile pe care le produce un club în România.

Astfel, în loc să fie încurajați și stimulați tinerii jucători români, precum și tinerii în general, s-a stimulat aducerea de jucători străini pe salarii imense.

De exemplu, pentru salariul unui fotbalist comunitar de 10.000 euro net, care activează în România, clubul varsă impozite de cca. 2.000 euro, asta însemnând cca. 12.000 euro brut.

Dacă un fotbalist din primele două ligii ale Belgiei, Germaniei sau Franței câștigă 12.000 de euro brut, impozitele pe care cluburile din țările respective le plătesc statului sunt de cca. 6.000 de euro.

Prin urmare, legislația fiscală din România încurajează nu dezvoltarea fotbalului românesc, ci exportarea resurselor financiare în rândul persoanelor care provin, în mare parte din afara României. Și bineînțeles că obturează promovarea de tineri români care, deși sunt foarte talentați, nu sunt atât de dotați fizic precum cei care vin din alte țări, în special din țările ultra dezvoltate în infrastructură sportivă, cum ar fi Franța, Belgia, Germania, Spania, Italia țări care au investit foarte mult în școli sportive în anii 90.

Practic, statul român, prin legislația adoptată, finanțează salarii sau mega salarii ale unor jucători comunitari și descurajează creșterea tinerilor români. În Liga 1 sunt 3-4 echipe care plătesc chiar și 20-30.000 de euro salariu. Fac asta pentru că legislația este foarte permisivă. Dacă statul ar fi reglementat un impozit civilizat, european, atunci nu și-ar mai fi permis cluburile astfel de salarii deșănțate și s-ar fi orientat mai mult spre baza proprie.

Degeaba s-au construit stadioane de sute de milioane în România, dacă baza fotbalului nu este reglementată sau este reglementată haotic.

Nu este normal că, în anul 2025, cluburile profesioniste din primele două divizii să fie finanțate cu bani publici doar pentru că primarii și președinții consiliilor județene au simțit gustul notorietății și simpatiei din partea votanților în contradicție cu normele europene, Cartea albă a sportului și cu legea concurenței dar și cu interesele reale ale țării.

Practic, în ceea ce privește fotbalul, inclusiv FRF este supusă controlului politic, având în vedere faptul că majoritatea covârșitoare a membrilor participanți în competiții sportive sunt reprezentanții unor cluburi care sunt dependenți de votul politic. Această stare de lucruri trebuie să înceteze printr-o reforma a fotbalului și a sportului românesc în general.

Dacă cu adevărat statul, prin Guvernul României, vrea să ajute fotbalul profesionist, acesta trebuie să adopte de urgență următoarele măsuri:

1. O nouă reglementare fiscală bazată pe echitate, loialitate față) de fenomenul fotbalistic, stimularea promovării tinerilor români dar și față de interesele statului român în acest moment;

Această reglementare ar putea fi:

- pentru Superliga și Liga a II-a, până la echivalentul a 1.000 de euro pe lună, impozit de 2%;

- ce trece peste 1.000 de euro până la 3.000 de euro, impozit de 20%, așa cum este în prezent;

- ce trece peste 3.000 de euro până la 10.000 de euro, 50% impozit;

- ce trece peste 10.000 de euro, 80% impozit.

2. Interzicerea, începând cu anul 2026, a oricărei sume provenite din bani publici (orașe, municipii, consilii județene) către cluburile profesioniste din Superliga și Liga a II-a.

Ar putea să rămână o finanțare limitată doar către cluburile de liga a III-a și a IV-a și, eventual, cluburile de copii și juniori.

3. Reorganizarea federațiilor sportive naționale pe criterii de transparență, echidistantă, competență, neapartenența politică, precum și limitarea mandatelor organelor de conducere a acestor entități.

Prin adoptarea acestor măsuri stringente s-ar pune bazele unui restart al fotbalului profesionist prin care va fi stimulată libera concurență, accentul pe dezvoltarea tinerilor români și resurse de cca. 150 milioane de euro pe an la bugetul național care, ulterior, vor putea fi folosite în construcția de stadioane, baze sportive, etc.

În speranța că veți conștientiza importanța acestor propuneri, vă mulțumim anticipat și va asigurăm de tot sprijinul nostru”.