ANALIZĂ| Domnul Ţiriac, mereu la primire

Articol de Realitatea Sportivă - Publicat marți, 05 noiembrie 2019, ora 18:19,
ion-țiriac
ion-țiriac

„Guvernul României încearcă să construiască o cale ferată de la Gara de Nord la Aeroportul Otopeni, care ar putea fi folosită și pentru EURO 2020, dar proiectul a fost oprit după o plângere făcută de Ion Țiriac”. Ştirea apărută în a doua săptămână a lui octombrie a trecut prin spaţiul public prea puţin comentată şi dezbătută.

Este vorba despre o lucrare de infrastructură de interes naţional blocată de o investiţie privată! Îngrijorat de soarta copiilor care plătesc 35 de lei pentru 100 de minute de patinaj, domnul Ţiriac s-a revoltat împotriva Guvernului şi a ameninţat că îşi va demola investiţia privată de la Otopeni! „Nu pot lăsa copiii cu trenul deasupra” – s-a lamentat omul de afaceri într-o explicaţie care confirmă faptul că funcţionarea patinoarului nu este pusă în niciun fel în pericol de funcţionarea căii ferate ce ar urma să lege Capitala de aeroport! „Tronsonul de 3 kilometri urma să se desprindă din linia dintre Gara de Nord și Urziceni și să treacă prin spatele patinoarului ridicat de Ion Țiriac la Otopeni, să traverseze DN1 și să ajungă la Aeroportul Otopeni. Linia de cale ferată dintre Aeroportul Otopeni și Gara de Nord ar ajuta la preluarea fluxului de fani care vor ajunge în București la vară, când Capitala organizează patru meciuri de la EURO 2020” – este descrierea proiectului care l-a deranjat pe miliardarul român.

În 2006, Ion Ţiriac cumpăra 50 de hectare de teren în zona aeroportului Otopeni de la unul dintre afaceriştii „Grupului de la Monaco”, Dan Petrescu. Miliardarul care şi-ar fi construit averea cumpărând terenuri cu drepturi litigioase sau de la persoane reîmpropietărite cumpărase 48 de hectare de la 124 de persoane fizice, în aceeaşi zi din aprilie 2003! În 2018, Guvernul aproba planul de extindere al Aeroportului Otopeni. Ţiriac deţine terenuri de importanţă strategică, aflate între cele două piste şi unde ar urma să fie construit noul turn de control. Dacă între timp miliardarul octogenar ar fi realizat o altă investiţie, am fi asistat la o nouă investiţie strategică în infrastructură blocată?!

Imaginaţi-vă ce şanse aţi fi avut să evitaţi expropierea dacă în locul patinoarului construit de Ion Ţiriac ar fi fost propria reşedinţă. Fie că se judecă pentru domeniul de la Balc, locul genocidului vânătoresc anual pe care în 2002 îl concesiona pentru 27.000 de euro (11 ha plus cabana), fie că vrea două milioane de euro despăgubiri fiindcă BNR nu şi-a întreţinut propriile arene şi invocă drepturile omului atunci când se referă la imposibilitatea de a organiza un turneu internaţional la Bucureşti, Ţiriac este în permanenţă în poziţia de a revendica ceva de la statul român. Şi culmea, reuşeşte de cele mai multe ori!

Ultimul proiect în care domnul Ţiriac urma să îşi arate grija faţă de tineretul ţării este gROwth, o născocire pusă la cale alături de faimosul Darius Vâlcov, pe când acesta din urmă era încă în funcţia de consilier al premierului. Guvernul ar fi plătit 500.000 de euro pentru fiecare grădiniţă construită de companii private, iar Ţiriac „s-a oferit” să ridice 500 de astfel de unităţi! Asta în condiţiile în care Ministerul Dezvoltării evaluează la 1 milion de lei construcţia unei grădiniţe. Legendarul Ţiriac ar fi primit 2,3 milioane de lei de grădiniţă şi obligaţia ca numai 8% dintre copii să fie înscrişi pe locuri fără taxă! Mărinimie, nu alta!

trenion țiriacOtopenibucurestipatinoar