Un ucrainean stabilit în România este îngrozit de veștile care vin de acasă: „E teroarea în cea mai pură formă”

Războiul din țara vecină i-a pus la grea încercare pe cei care au rămas să se confrunte cu rușii, dar i-a terifiat și pe cei pe care confictul i-a prins în afara granițelor Ucrainei.
Este și cazul lui Nicu Koposcsuk, un ucrainean ajuns în România în urmă cu trei decenii și care din 2014 este kinetoterapeut și kit manager al naționalei de futsal a României. De când a început războiul, acesta tremură pentru cei apropiați, rămași în bătăia puștilor, în Ucraina.
“Nu vor să plece încă de la graniță, am sora, nepoții și verișorii în casa părintească. De 30 de ani merg și eu la fiecare Crăciun pe rit vechi acolo. Cum să plecăm, dacă tot ce avem e aici? Asta îmi tot spun. Dar eu știu că dincolo de cuvintele lor, mai curajoase, sunt gata de plecare dacă vine nenorocirea războiului mai aproape de noi. Trebuie să supraviețuiască, eu le tot zic să plece de acum! Cine mai crede că știe ce se întâmplă mâine?
E o dramă uriașă care crește și dincolo de morți și răniți. Uite, femeile și copiii pot trece în România, dar bărbații, nu. Și atunci, ce nu se spune la televizor: mulți dintre ei, sfâșiați de durere pentru că știu clar că își pot pierde familia pentru totdeauna, se ascund prin zonă și noaptea trec prin Tisa cu sloiuri înghețate. Cum să-și ia un tată rămas bun, pentru totdeauna, de la copilul lui? Știe cineva cum? Ucraina nu se va vindeca zeci de ani, generații întregi!”, a povestit Nicu pentru Play Sport.
CITEȘTE ȘI –>> VIDEO | Victorie pentru echipa lui Cosmin Contra, în campionatul Arabiei Saudite
Acesta ține legătura și cu unul dintre componenții naționalei Ucrainei de futsal, care a evoluat în trecut la două dintre echipele din campionatul nostru.
“Am vorbit cu Denis Ovsyannikov. Suntem prieteni buni, a jucat la Timișoara și la Miercurea Ciuc. Am lucrat cu el la Timișoara. Nici nu pot reproduce tot ce-mi spun. E teroarea în cea mai pură formă. Îmi spune cum stă și se roagă, închis într-o cameră, ca rachetele care trec pe lângă blocul lui. Bombele care pică prin jur, să nu vină și peste ei.
Stă cu soția și cei doi copii blocat în locuință, auzind din oră în oră zgomotul morții, sunetul înnebunitor de rachete și bombe care trec pe lângă ei. Nu pot face absolut nimic, nu pot pleca, nu pot reacționa, nu pot decât să se roage să scape și de următoarea, apoi și de următoarea și tot așa. Așa e fiecare oră pentru el la Harkiv.Un coșmar care nu se mai termină!”, a încheiat ucraineanul.
CITEȘTE ȘI –>> Ucraina își dorește reprogramarea partidei cu Scoția din play-off-ul de calificare la Cupa Mondială