Ana Bogdan a vorbit despre cel mai bun sezon al carierei: „Simțeam că nu mai știu ce vreau, nu știu cine sunt”

Articol de Gigi Grigorescu - Publicat marți, 18 octombrie 2022, ora 16:02,
„În final, tot tu ești acolo pe teren, ești tu cu fricile tale, cu îndoielile tale și cu gândurile tale”, s-a convins Ana Bogdan
„În final, tot tu ești acolo pe teren, ești tu cu fricile tale, cu îndoielile tale și cu gândurile tale”, s-a convins Ana Bogdan

Jucătoarea română de tenis Ana Bogdan are cel mai bun sezon al carierei, cu un titlu WTA câștigat și intrarea în Top 50 WTA.

Tot timpul simțeam că lupt cu mai multe lucruri decât ar fi necesar”, spune Ana Bogdan

La final de sezon, în condițiile în care este decisă să mai joace doar în meciul cu Ungaria din Billie Jean King Cup, sportiva a dezvăluit ce a însemnat 2022 pentru ea și cum a reușit să ajungă pe locul 46 mondial, în condițiile în care puțini o credeau în stare.

Erau niște temeri pe care eu le aveam, niște îndoieli legate de mine, de potențialul meu, de limitele pe care le am. Tot timpul simțeam că mă lupt acolo cu mai multe lucruri decât ar fi necesar, și nu le mai gestionam”, a spus ea într-un interviu pentru treizecizero.ro.

Născută în Sinaia, ea s-a ambiționat să facă tenis, deși condițiile erau aproape inexistente. „Nu era nimeni în oraș care să joace tenis, că la Sinaia toată lumea face schi.

Părinții m-au susținut, și câțiva prieteni de familie sau cunoscuți. Am avut un singur sponsor, dar mai târziu. În rest erau ei, mama care stătea non-stop la restaurant și muncea, ca să-mi trimită bani să merg la turnee, și prietenii lor apropiați”, își amintește jucătoarea.

Când eram copil răutățile oamenilor mă afectau”, recunoaște Ana Bogdan

Ana Bogdan s-a lovit mult timp de reacțiile negative ale oamenilor. „OK, nu trebuie să ții cont de ele, dar când eram copil mă afectau. Și îți trag din încrederea sau seninătatea pe care o ai când ești copil, când chiar crezi în visul tău și îți dorești să fii acolo.

Observ că nimeni nu se aruncă să investească într-un copil sau un adolescent care face sport de performanță. Mi se pare că nu avem cultura aia pentru sport, sau oamenii nu vin să se uite la un meci de handbal, de baschet.

Și mi se pare că atunci când vrei să faci un pas într-o direcție, primul lucru pe care-l auzi e: Nu se poate. Dar asta nu e numai în sport, cred că în general asta e mentalitatea. Am putea fi mult mai optimiști și mai pozitivi. Și să ne susținem mai mult unii pe alții, nu să ne dăm în cap”, mai spune Ana Bogdan.

La 25-26 ani ai învățat pe propria piele, ți-ai învățat lecțiile și încerci să le aplici și să vezi lucrurile altfel și să devii mai matur. Dar gândește-te dacă am avea de la 15-16 ani oamenii potriviți, am face lucrurile corect de la bun început. Eu cred că rezultatele ar fi altele, că potențial și talent există”, consideră sporiva născută în Sinaia.

Simțeam că nu mai știu ce vreau, nu știu cine sunt”, a recunoscut Ana Bogdan

Chiar și după ce s-a mutat la București a simțit că lșucrurile nu merg bine. „Mă întrebam ‘ce-mi lipsește?’. Mă antrenez șase ore pe zi, am antrenor de pregătire fizică foarte bun, am antrenor de tenis foarte bun, rezultatele sunt bune. Dar eu cedez la scor strâns.

Acolo nu e vorba că nu ești antrenat, e vorba de mental. Și atunci mi-am dat seama că la fel cum lucrez pe parte fizică, trebuie să lucrez și pe mental. Și încercam să așez piesele de puzzle, să-l duc la bun sfârșit”, dezvăluie ea.

Pasul următor a fost să apeleze la ajutorul unor psihologi sportivi. „Ce-o să fac, o să depind toată viața de o terapie ca să fiu bine pe teren, dar și în viața de zi cu zi?

Pentru că am trecut prin depresie, prin atacuri de panică, că doar nu avem o viață perfectă niciunul din noi. Și am zis: ‘OK, ar trebui să plece din mine lucrul ăsta’.

Mi-am dat seama că ani de zile m-am luptat cu Top 100. Pentru mine era un stres, un chin, când auzeam Top 100 era ca și cum mă electrocuta ceva. Era presiunea pusă de mine, a celor din jur, și nu știam s-o gestionez.

Și credeam că totul se rezumă la acel număr care te definește, care e în dreptul tău: Numărul 33, Bogdan. Da, OK, și dacă nu sunt 33 și sunt 56? Sau sunt 58? Păi, eu tot așa sunt. Tot două mâini, două picioare am, tot așa arăt”, explică Ana Bogdan.

În final, tot tu ești acolo pe teren, ești tu cu fricile tale, cu îndoielile tale și cu gândurile tale, pe care dacă nu știi să le controlezi, te controlează ele pe tine.

Persoanele cu care am lucrat, chiar și cei din familie, oamenii apropiați, își dădeau cu părerea, și e normal să ai opinii diferite, dar simțeam că parcă nu mai știu ce vreau, nu știu cine sunt. Simțeam că mă pierd.

Ani de zile am avut oameni lângă mine, l-am avut pe tata lângă mine. Dar simțeam că e amprenta lor. Simțeam că și atunci când am atins locul 59 (n.r. – în iunie 2018), nu-mi aparținea mie.

Nu știu de ce, pentru că sportul ăsta nu poți să-l faci singur, ai nevoie de o echipă. Dar cumva nu eram fericită. Locul 59, wow, ce tare. Și eu acum ce fac?

Pe mine m-a speriat chestia aia. Eu trebuie să fac mai mult, trebuie să fac mai bine, trebuie să mă antrenez mai mult, să joc mai mult. Nu, din contră. Nu trebuia să fac nimic mai mult, trebuia să mă bucur”, este concluzia la care a ajuns jucătoarea.

E o luptă în capul tău, îți trec o mie de gânduri”, descrie Ana Bogdan trăirile dintr-un meci

În prezent, pentru Ana Bogdan nu mai există locul din clasamentul WTA. „În momentul în care am spart din nou acea barieră în Top 100 și tot câștigam, câștigam, era atâta bucurie în joc, că dădeam cu atâta poftă în minge, cum voiam eu, unde voiam eu, cât de tare voiam eu.

Jucam liber, simțeam că am libertate de a crea și de a mă exprima pe teren. Pentru că așa fac și artiștii, nu? Când unul compune un cântec, nu cred că îi spune altul cum să facă. Îi trebuie liniște, acea sclipire – care e a lui.

Pe teren ești tu, dacă nu ești capabil să aplici ce spune antrenorul, nu ajungi nicăieri. E o luptă în capul tău: aoleu, poate trebuia să fac ca el, îți trec o mie de gânduri prin minte și deja a trecut setul pe lângă tine”, a mai dezvăluit ea.

Ana Bogdan a mai precizat și care este obiectivul ei în tenis. „Vreau să reușesc pe teren, în momentul în care sunt într-un meci, să am starea și echilibrul necesar pentru un final bun.

Și dacă finalul nu e bun, că poate adversara mea e foarte bună și n-am găsit soluția în ziua respectivă, dar e vorba de atitudinea mea, de a accepta acel challenge pe care adversara mi-l dă în ziua respectivă.

Poate că eu n-am o zi bună și nu pot să joc ce știu eu că pot să joc, și trebuie să accept că sunt om și astăzi nu e ziua mea bună. Dar dacă eu dau totul și într-o zi mai proastă, atunci e un plus”, consideră Ana Bogdan.

Horia Tecău i-a fost alături Anei Bogdan într-un moment dificil din 2022

Horia Tecău, căpitanul nejucător al echipei de Billie Jean King a României, a avut și el un rol important în acest proces de redescoperire al Anei Bogdan. Cei doi au avut o discuție imediat după ce sportiva a fost eliminată în turul 2 al calificărilor pentru US Open, fază a întrecerii în care era principala favorită.

Mi-a spus ‘acceptă-te, că nu ești robot. Acceptă că azi faci 100% din ce poți tu azi și cum ești tu azi, nu cum ești tu în varianta ta ideală. Nu te duce cu gândul acolo, pentru că îți distrugi toată energia bună și ai așteptări prea mari de la tine. Acceptă-ți greșelile pe care le faci pe teren, mergi mai departe, fii liniștită’”, a dezvăluit jucătoarea care pe 25 noiembrie va împlini 30 de ani.

ana bogdan